Legislaţia privind audiovizualul

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) este o autoritate publică autonomă însărcinată cu apărarea interesului public în domeniul serviciilor de programe audiovizuale (radio, televiziune). CNA este subordonat Parlamentului României, căruia îi prezintă un raport anual şi care numeşte cei 11 membri ai consiliului pe mandate de câte 6 ani. Obiectul de activitate al acestui organism este stabilit prin legea audiovizualului;
   Legea privind audiovizualul a fost actualizatã în decembrie 2008, şi conţine numeroase articole importante.

În sensul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii:

   1. serviciu media audiovizual - serviciu aflat sub responsabilitatea editorială a unui furnizor de servicii media, al cărui obiectiv principal este furnizarea de programe în scop informativ, de divertisment sau educativ pentru publicul larg. Un astfel de serviciu media audiovizual este fie un serviciu de programe de televiziune/radiodifuziune, astfel cum este definit la pct. 2, fie un serviciu media audiovizual la cerere, astfel cum este definit la pct. 3, şi/sau un serviciu media care constituie o comunicare comercială audiovizuală, astfel cum este definită la pct. 15;
   Legea vorbeşte şi despre serviciu de programe de televiziune/radiodifuziune - serviciu media audiovizual liniar prestat de un radiodifuzor, în care programele sunt difuzate în succesiune continuă, indiferent de modalitatea tehnică utilizată, având un conţinut şi un orar prestabilite, pentru vizionarea/audierea simultană de programe, pe baza unei grile de programe, sub o anumită denumire şi identificat printr-o siglă, în cazul televiziunii, sau printr-un semnal sonor, în cazul radiodifuziunii.
   Vizionarea de programe se face la cererea individuală a utilizatorului şi se numeşte serviciul media audiovizual la cerere. Acesta este un serviciu media audiovizual neliniar, în care vizionarea de programe se face la cererea individuală a utilizatorului şi la momentul ales de acesta, prestat de un furnizor de servicii media pe baza unui catalog de programe selecţionate şi puse la dispoziţie de către furnizorul de servicii media. Dintre aceste servicii fac parte şi : „ 4. program - ansamblu de imagini în mişcare, cu sau fără sunet, care constituie un întreg identificabil prin titlu, conţinut, formă sau autor, în cadrul unei grile ori al unui catalog realizat de un furnizor de servicii media audiovizuale, având forma şi conţinutul serviciilor de televiziune sau fiind comparabil ca formă şi conţinut cu acestea;
5. serviciu generalist de televiziune sau de radiodifuziune - serviciu care difuzează cumulat şi în proporţii echilibrate programe audiovizuale cu conţinut informativ, educativ şi de divertisment, în principalele domenii de interes şi care se adresează majorităţii publicului;
6. serviciu comunitar de televiziune sau de radiodifuziune - serviciu care difuzează programe audiovizuale dedicate unui public aparţinând unei comunităţi specifice;
7. serviciu tematic de televiziune sau de radiodifuziune - serviciu care difuzează programe audiovizuale dedicate preponderent unui anumit domeniu şi care se adresează unui segment al publicului;
8. serviciu de teletext - totalitatea informaţiilor puse la dispoziţia publicului sub formă de text, codificate în interiorul semnalului de imagine, care pot fi accesate cu ajutorul unui decodor standard al receptorului TV în momentul, pe durata şi pentru conţinutul ales;
9. serviciu de videotext - totalitatea mesajelor puse la dispoziţia publicului sub formă de text sau semne grafice, în cadrul unei grile ori al unui catalog, realizate de un furnizor de servicii media audiovizuale, având forma şi conţinutul transmisiunilor de televiziune sau fiind comparabil ca formă şi conţinut cu acestea;
15. comunicare comercială audiovizuală - mesaje sonore sau în imagini, cu sau fără sunet, care sunt destinate să promoveze, direct ori indirect, bunurile, serviciile sau imaginea unei persoane fizice ori juridice care desfăşoară o activitate economică. Mesajele respective însoţesc sau sunt incluse într-un program în schimbul unei plăţi ori contraprestaţii sau în scopul autopromovării. Formele de comunicaţii comerciale audiovizuale includ publicitatea radiodifuzată şi televizată, sponsorizarea, teleshoppingul, plasarea de produse şi alte forme de publicitate; Publicitatea televizată cuprinde orice formă de mesaj difuzat fie în schimbul unei plăţi sau al unei contraprestaţii sau difuzat în scopuri de autopromovare, de către o persoană fizică ori juridică, publică sau privată, în legătură cu o activitate comercială, ramură de activitate, meserie ori profesie, pentru a promova furnizarea de bunuri şi servicii, inclusiv bunuri imobiliare, drepturi şi obligaţii. Reprezentarea prin cuvinte sau imagini a bunurilor, serviciilor, numelui, mărcii ori activităţilor unui producător de bunuri sau furnizor de servicii în cadrul programelor, în cazul în care o astfel de reprezentare este destinată de către furnizorul de servicii media audiovizuale unor scopuri publicitare nedeclarate şi poate induce în eroare publicul cu privire la natura sa intră sub incidenţa legii de comunicare audiovizuală cu conţinut comercial mascat. Astfel de reprezentări sunt considerate intenţionate mai ales atunci când se fac în schimbul unei plăţi sau al unei contraprestaţii.
  
O altă formă de publicitate este publicitate subliminală, care utilizează stimuli prea slabi pentru a putea fi percepuţi în mod conştient, dar care poate influenţa comportamentul economic al publicului.
Importante sunt şi alte caracteristici ale publicităţii reglementate de legea privind audiovizualul precum:
„19. sponsorizare - orice contribuţie a unei persoane juridice publice sau private ori a unei persoane fizice neangajate în activităţi de furnizare de servicii media audiovizuale sau în realizarea de opere audiovizuale, la finanţarea de programe media audiovizuale în vederea promovării numelui, mărcii, imaginii, activităţii ori produselor proprii;
20. teleshopping - oferta directă transmisă publicului în vederea furnizării de bunuri sau servicii, inclusiv bunuri imobiliare, drepturi şi obligaţii, în schimbul unei plăţi;
21. plasare de produse - orice formă de comunicare comercială audiovizuală constând în includerea unui produs, serviciu sau a mărcilor acestora ori în referirea la acestea, prin inserarea în cadrul unui program, în schimbul unei plăţi sau contraprestaţii;
22. telepromovare - formă de publicitate realizată prin inserarea în programe a unor secvenţe dedicate promovării, de către prezentatorii programelor, a unuia sau a mai multor produse ori servicii, secvenţele fiind separate de celelalte părţi ale programului prin mijloace optice şi/sau acustice;
Pentru mai multe oferte vezi pagina de fb: https://www.facebook.com/ofertesipromotii
23. publicitate interactivă - tehnică de difuzare a publicităţii televizate care permite telespectatorului să opteze pentru accesul la publicitate prin intermediul unui serviciu media audiovizual nelinear, la momentul, pe durata şi la conţinutul publicitar ales de acesta;
24. publicitate prin ecran partajat - tehnică de difuzare a publicităţii televizate, inclusiv a autopromovării, sau a elementelor de identificare a sponsorului, care constă în difuzarea televizată simultană a conţinutului editorial şi a conţinutului publicitar sau a mesajului relativ la sponsor, acestea din urmă fiind demarcate prin mijloace optice şi/sau acustice, astfel încât natura lor să fie evidentă pentru public; 25. publicitate virtuală - tehnică de difuzare a publicităţii televizate care constă în prelucrarea imaginii, în cazul difuzării de transmisii ale unor evenimente, prin înlocuirea imaginii panourilor publicitare expuse în incinta în care se desfăşoară respectivele evenimente cu mesaje publicitare introduse de radiodifuzor sau prin suprapunerea de noi imagini cu astfel de mesaje în orice zonă a imaginii transmise.

Spotul audio - video

    Cel mai eficient şi mai puternic mijloc de a face publicitate este spotul de televiziune; prin această metodă se combină imaginea, sunetul şi mişcarea. Aceste trei ingrediente însoţite de un montaj ingenios în care imaginile şi sunetele se îmbină într-o manieră placută şi în acelaşi timp captivantă; alături de umor şi personaje (copii, animale) sunt componentele care dau naştere unui spot de succes.
    Crearea unei reclame este un proces complex care în majoritatea cazurilor este realizat pentru agenţiile de publicitate de către firme de producţie specializate. Întreg procesul se întinde în general pe parcursul a mai multor zile de filmare pornindu-se de la o idee venită din partea agenţiei de publicitate, cea din urmă discutând în prealabil cu clientul.
    Spotul este compus din două segmente principale: segmentul video şi segmentul audio, imaginea fiind însă elementul care primează datorită faptului că ideea este gândită în imagini şi abia ulterior se adaugă cuvintele care urmează să dea viaţă imaginilor. Cele mai întâlnite tehnici utilizate în realizarea reclamelor de televiziune sunt:
Pentru mai multe oferte vezi pagina de fb: https://www.facebook.com/ofertesipromotii
a) Realizarea de demonstraţii:

Ex: spoturile la automobilele 4x4 unde de obicei sunt prezentate calităţile off road ale maşinii.






b) Mărturiile unor personalităţi:

Ex: Fotomodelul Heidi Klum şi cântăreţul Seal realizând împreună reclama la VW Tiguan





b) Utillizarea unor secvenţe din filme clasice integrate în spotul publicitar:


Ex.: Spotul Citroen C4 inspirat din filmul Transformers.




Seriale:


Ex.: Seria de reclame dedicate Fordului Ka.

Episodul cu porumbelul



Episodul cu pisica



e) Utilizarea comparaţiilor – acest gen de tehnici vizuale sunt interzise în UE şi implicit în România:

    Dimensiunile şi culoarea textului sunt iarăşi un element important, cu cât contrastul dintre text şi fundal este mai mare cu atât mesajul este mai uşor de citit de către public, de aceea este recomandat să fie folosite următoarele combinaţii: text negru pe fundal galben, text roşu sau albastru pe fundal alb, text portocaliu pe fundal alb, text negru pe fundal violet.

Resigilate la eMAG

  De ceva vreme eMAG are categoria de produse resigilate, produse in stare buna, produse aproape noi dar produse pe care unii dintre noi le-au dat la retur dintr-un motiv sau altul, in acest articol o sa va prezint cateva dintre avantajele de a comanda un produs resigilat fata de un produs nou.

In primul rand ce este un produs resigilat? este un produs de care, in perioda de retur de 30 de zile, un client nu a fost multumit, din diverse motive, si a fost returnat de catre acesta. Daca un client nu a fost multumit de el nu insemna neaparat ca nici noi nu o sa fim multumiti, nemultumirea lui poate sa aiba o multitudine de motive: si-a achizitionat o tableta si isi da seama ca isi  doreste un laptop, si-a luat un PC iar placa video nu este suficient de performanta pentru anumite jocuri, si-a cumparat un televizor care este mai mare sau prea mic.

Principalul motiv pt care va sfatuiesc sa incercati si produsele resigilate ar fi faptul ca pretul este mai mic, in unele cazuri cand se aduna mai multe produse resigilate de acelasi fel reducerea este foarte consistenta, mi-am achizitionat un procesor intel i5 iar in momentul acela erau 3 procesoare resigilate, reducerea a fost de aproximativ 12 % iar la 900 de lei cat a fost procesorul a contat, de diferenta de pret mi-am luat o sursa la calc, de acesta data o sursa noua. Ideea este ca anumite produse nu e recomandat sa le cumparati resigilate sau daca le cumparati este bine sa fiti atenti, eu cu procesorul am riscat putin,  daca unul dintre pinii procesorului ar fi fost indoit puteam avea probleme. Pe de alta parte cand mi-am luat laptopul, acesta avea o mica zgarietura , stiam de aceasta dar diferenta era de vreo 250 de lei, sincer cand am primit produsul mi-a luat cateva minute sa gasesc zgarietura.

Pentru mai multe oferte vezi pagina de fb: https://www.facebook.com/ofertesipromotii  Garantia este un alt motiv pt care este bine sa va cumparati si produse resigilate, marea majoritate au garantie 2 ani de zile, exact ca si un produs nou, ceea ce ar trebui sa ne linisteasca daca suntem nelinistiti asupra calitatii produsului.

   Vazand succesul pe care eMAG il are cu produsele resigilte mare majoritate ai retailerilor din Romania au adoptat acesta politica, chiar daca nu toti le-au numit resigilate, principiul este acelasi.

Publicitatea in televiziune

   In lume si in Romania, chiar daca publicitatea online a avut cea mai mare crestere si in multe state a depasit publicitatea TV, publicittea in televiziune a ramas unul dintre cele mai propice medii pt a face publicitatea si cu rezultatele cele mai bune, avand posibilitatea de a targeta segementul de piata vizat destul de usor si cu rezultate excelente mai ales in segementul de piata a persoanelor cu varsta peste 40 de ani.
   Istoria televiziunii şi în general istoria presei româneşti este, într-o mare măsură, strâns legată de frământările istoriei moderne a poporului român care, în ultimele două veacuri, a făcut eforturi mari pentru realizarea unităţii şi câştigarea independenţei lui politice şi culturale.
    Comunicarea nu însemnă doar publicitate, dar publicitatea este unul din cele mai importante mijloace de comunicare.
   Publicitatea este o formă de comunicare, de intera cţiune (simbolică) prin intermediul unui mesaj, între cel care emite publicitate şi cel care o percepe (vizual şi/sau auditiv). Pentru a-şi îndeplini scopurile, comunicarea publicitară trebuie să se supună rigorilor unui proces comunicaţional în general. Pentru unele firme, branduri, imaginile din reclamele TV sunt o parte dominantă a asocierii lor cu brandul.
   Cercetările arată că o reclamă eficientă este memorabilă în asociere cu brandul, atrage atenţia asupra ei şi a brandului, imprimându-l în memoria celor care o văd. Trebuie să comunice mesajele dorite despre brand (conform strategiei stabilite), pentru a provoca reacţiile dorite, care creează opinii în jurul brandului. Aceste reacţii sunt scopul final. În televiziune există un instrument de a măsura preţul pentru publicitate, GRP (gross rating points, puncte care măsoară eficienţa publicităţii), cu o valoare fixă, însă foarte puţini respectă această valoare. Pentru a câştiga clienţi, cele mai multe televiziuni acordă reduceri imense.
Pentru mai multe oferte vezi pagina de fb: https://www.facebook.com/ofertesipromotii    Astfel se explică diferenţe între cifrele din ofertă în funcţie de rate-card (preţul brut al reclamelor - n.r.) şi cel care se încasează în realitate. De altfel monitorizarea dupa rate-card nu este total relevantă deoarece costurile unui spaţiu publicitar variază de la client la client şi este direct influenţată de performanţa în rating a fiecărui spot în parte. În ultimii ani, piaţa de publicitate a avut un ritm de creştere de aproximativ 30-35% anual; iar televiziunea este cea care atrage brandurile cel mai mult. Chiar dacă de obicei primul trimestru al anului este o perioadă cu investiţii mai reduse în publicitate, reprezentând doar 15-20% din cheltuielile anuale, potrivit Mariei Tudor, managing director al Zenith Media, între ianuarie şi martie sumele investite au crescut cu aproximativ 45% la rate card (sumele brute fară discount) şi cu 30% la net.
   Dacă anul trecut investiţiile nete în publicitate au fost de aproximativ 430 de milioane de euro, iar primul trimestru a adus 86 de milioane de euro. Televiziunea este media care oferă un foarte bun randament (return on investment) pentru advertiseri. Creşterea la nivelul pieţei de publicitate este vizibilă şi la nivelul agenţiilor de profil. În ceea ce priveste Zenith Media, dacă în 2006 agenţia a avut o cifră de afaceri de 36 de milioane de euro, iar în 2007 de aproximativ 54 de milioane de euro, pentru urmatorii 5 ani Maria Tudor estimează o creştere de minim 30% a cifrei de afaceri.
   Televiziunea era restricţionată de Consiliului Naţional al Audiovizualului la pauze publicitare care să nu depăşească 12 minute pe oră. Formele de publicitate care nu au forma spotului publicitar nu se supun unei limite de durată orară. Între acestea se numără telepromovarea, sponsorizarea, teleshopingul şi plasarea de produse, sau, în general, ceea ce este denumit sub expresia alte forme de publicitate (decât spotul publicitar).
   Un tip de reclamă mai puţin cunoscută dar care există şi are un preţ considerabil mai mic decât cel al clipului publicitar este reclama prin teletext.
   La ora actuală, în România, legislaţia permite practicarea reclamei prin teletext nu numai organizaţilor, ci şi persoanelor fizice. Este de asteptat totuşi, în viitor o totală liberalizare şi în acest domeniu, în sensul accesului nediscriminatoriu al oricărui teletext ca suport de reclamă. Odată cu apariţia televiziunilor particulare, ca o concurenţă la TVR, pot face reclamă prin teletext şi persoanele fizice de orice categorie socială.