Manipularea in publicitate

Publicitatea se distinge de manipulare; ambele sunt forme de comunicare persuasivă, dar publicitatea clasică este obligată să semnaleze acest aspect, prin intermediul anumitor formate standard (trecătorii identifică faptul că panoul stradal este un panou publicitar), prin intermediul gingal-ului de la începutul şi sfârşitul unui calup publicitar radio, prin intermediul unui P, încercuit în colţul din dreapta jos în cadrul publicităţii televizate. Manipularea urmăreşte să convingă receptorul fară însă a preciza această intenţie.

„Manipularea reprezintă o tehnică prin intermediu căreia se direcţionează opinia publică într-un anumit sens dorit şi bine precizat, folosindu-se pentru acestea diferite forme de comunicare, tipuri de acţiuni , slogane, imagini, profiluri precum şi toată gama de mijloace de comunicare în masă. ”[1]

Chiar şi semnalată publicitatea poate manipula opinia consumatorului prin prizma faptului că agenţiile de publicitate pe fondul unei concurenţe tot mai acerbe se văd nevoite să recurgă la trucuri pentru a impune publicului că un anumit produs este mai eficient sau mai bun ca celălalt. Aceste trucuri sunt defapt două tipuri de abordări a publicului: abordarea o mulţime şi abordarea un individ.

a) abordarea - o mulţime procedeul folosit în acest caz este alcătuit din doi paşi esenţiali: afirmarea şi repetarea. Acest procedeu constă în afirmare pur şi simplu fară să fie însoţită de nici un fel de dovadă sau argument şi acest lucru se va repeta în mod constant ceea ce va duce la întiparirea în memorie şi în zonele profunde ale subconştientului nostru şi acest lucru se sfârşeşte prin aceptarea lui ca un adevar.

b) abordarea - un individ procedeul folosit în acest tip de abordarea constă în prezentarea unor situaţii familiare care declanşează sentimente din cele mai diverse, speranţe, vise astfel individului i se crează senzaţia că produsul îi este adresat. Folosindu-se de acest spaţiu emoţional agenţi de publicitate încearcă să influenţeze speculând suferinţe, temeri, anxietăţi oferindu-i în schimb soluţii comerciale, mărfuri ce sunt acesibile şi care pot să îl ajute pe consumator să îşi recâştige ceea ce a fost făcut să pară inacesibil.


[1] Flaviu Calin Rus, Introducere în Ştiinţa Comunicării şi a Relaţilor Publice, Editura Institutul European, Iaşi, 2002, p. 36;